La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat, la Strasbourg, în favoarea revizuirii a două limite de finanțare pentru proiectele de restaurare a obiectivelor de patrimoniu.

Astfel, pragul pentru monumentele de patrimoniu național a fost ridicat de la cinci la 10 milioane de euro, iar pentru monumentele de pe lista UNESCO acesta a fost rectificat de la 10 la 20 milioane de euro. Amendamentul prin care s-a realizat revizuirea a fost depus în cadrul raportului cu privire la modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială, elaborat de președinta Comisiei REGI, eurodeputata bulgară Iskra Mihaylova, dând astfel curs solicitării formulate de eurodeputatul Mircea Diaconu, în raportul său „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, document adoptat de Parlamentul European în urmă cu doi ani.

„M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestui prag care este de o importanță crucială pentru investițiile în patrimoniul cultural. Concret, în forma inițială a regulamentului, proiectele de restaurare nu puteau să depășească 5 și respectiv 10 milioane de euro ca și cost total al proiectului. Nu se poate derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes național sau european cu aceste sume”, a declarat Mircea Diaconu.

Conform deputatului, îmbunătățirea acestor criterii de referință în alocarea fondurilor europene este urmare atât a solicitărilor oficiale și întrevederilor pe care le-a avut cu Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Cultură și Educație și Corina Crețu, Comisarul pentru dezvoltare regională, cât și a strânsei colaborări cu membrii Comisiei REGI în vederea adoptării amendamentului menționat.

“Limitele de finanțare anterioare au fost impuse în mod artificial de Comisia Europeană, în practică ele blocând proiecte de restaurare care ar fi putut beneficia de fondurile alocate în acest sens. Mai mult, la nivel de strategie pe termen lung, dacă operatorii culturali nu puteau accesa fonduri pe linia politicii de coeziune, sumele rămâneau nealocate, oferind Comisiei posibilitatea de a propune și mai puține fonduri pentru cultură și patrimoniu în următorul cadru financiar. Sper din tot sufletul ca aceste informații să fie auzite și acasă. De foarte multe ori am pierdut șanse importante pentru că ne-am informat sau am reacționat târziu…”, a adăugat Mircea Diaconu, îndemnându-i pe operatorii culturali români să profite de această oportunitate.

Biroul europarlamentarului Mircea Diaconu

Modernizarea infrastructurii educaționale din învățământul preuniversitar prin proiecte finanțate din fonduri europene