Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a vernisat exponatul lunii octombrie,  Fotografia Încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922.

Fotografia originală, aflată în colecțiile muzeului albaiulian, surprinde chiar momentul în care regele Ferdinand își așează singur pe cap coroana de oțel primită chiar din mâinile președintelui Adunării Deputaților, Mihail Pherekyde.
Evenimentul este organizat de  Consiliul Județean Alba, Direcţia Judeţeană pentru CulturăAlba  şi Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
În vara lui 1922, primul-ministru Ion I.C. Brătianu în acord cu regele a adus în planul vieții politice problema încoronării. Ca loc de desfășurare a fost ales Alba-Iulia, dorindu-se realizarea unui arc peste timp: de la Mihai Viteazul în 1600 la Ferdinand I în 1922, de la o operă efemeră la unirea definitivă a tuturor românilor.
După pregătiri intense, a sosit și marea zi de toamnă. La ora 9.00, într-o ploioasă zi de duminică, familia Regală a ajuns la Alba Iulia în gara special amenajată pentru ei. Aici au fost întâmpinaţi de primul ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului.

Cei doi regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost transportaţi în două caleşti până la catedrala unde erau aşteptaţi de mii de oameni. Serbările au început cu un Te Deum oficiat în noua catdrală, în prezența regelui, reginei, membrilor guvernului și mai multor invitați de marcă. Serviciul religios a fost oficiat de mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. Mitropolitul primat, Miron Cristea, a citit rugăciunea pentru sănătatea regelui şi a reginei, după care a sfinţit coroanele şi mantiile regale.

Conform programului, în acel moment se desfășurau slujbe în toate bisericile din România. Mantia regelui era făcută în străinătate iar a reginei în țară. Pentru regina Maria a fost comandată o coroană specială la o casă de bijuterii celebră, din Paris, iar aurul a fost donat de un proprietar de mină din munţii Apuseni, mai exact 1,8 kg. Pe pandantivele laterale ale coroanei sunt inscripţionare simboluri, în partea dreaptă simbolul heraldic al României iar în partea stângă simbolul heraldic al casei Mariei din Borough.
După terminare, oficialitățile au ieșit iar regele și regina au urcat pe podiumul din față, pentru a fi văzuți de toți cei prezenți la eveniment. În fața bisericii era instalat un baldachin intreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb, iar în lateral s-au așezat tribune pentru asistență. În fața baldachinului se afla armata în uniformă de gală. Regele și regina purtau mantiile din catifea brodate cu fir de aur, tivite cu blană de hermină.

Președintele Adunării Deputaților, Mihail Pherekyde, a venit cu coroana regelui și președintele Senatului, Mihail Orleanu, cu cea a reginei. Coroana regelui era cea din 1881, confecționată din oțelul tunurilor turcești capturate la Plevna, la care s-au adăugat trei pietre prețioase, semnificând Basarabia, Bucovina și Transilvania. Regele și-a pus singur coroana pe cap, apoi tot el a așezat-o pe cea a reginei.

Un ziar al vremii comenta: ”Regele s-a încoronat singur după obiceiul napoleonian, luând coroana, o așează liniștit și sigur pe fruntea sa. Prin acest gest autocrat, dar binevenit a dat satisfacție că nici președinții Senatului, nici al Camerei, nici primul ministru nu au așezat pe funtea suveranului coroana”.