Educația albaiuliană, încotro?

România participă pentru prima dată la evaluarea internațională PISA. Datele din PISA arată faptul că, după 30 de ani ar trebui să discutăm mult mai serios despre rolul și locul educației în societatea românească. Școala trebuie să-și asume relația pe care o are cu acest tip de testare. Analfabetul funcțional este individul care știe să citească și să scrie, și nu prea înțelege ceea ce citește și nici nu scrie ceea ce înțelege.

Există o diferență notabilă între studentul de anul I și studentul din anul III. La intrarea țării în UE, aveam cel mai mic procent de absolvenți ai învățământului superior de stat. Din nefericire și în educație, ca și în alte domenii de activitate, noi nu am conservat ceea ce am avut bun din perioada comunistă, am ras tot și încercăm acum, să creăm de la zero. Nu am reușit să conservăm învățământul aplicat. O problemă este resursa umană calificată, care să ocupe joburi plus valoarea.

”În consiliul local se joacă o piesă de teatru”

”Sunt oameni care au condus orașul acesta mai mult decât Ceaușescu a condus România. În lipsa unei schimbări, nu avem termen de comparație, suntem în faza în care nu avem cu ce să comparăm administrația locală. Este același comportament, sunt aceleași metehne și asistăm la același sistem de vot. Avem un Guvern care, la mai bine de o lună, a rămas cu promisiunile la stadiul de promisiune”, a afirmat jurnalistul Alexandru Cristorian.

”În Consiliul Local se joacă o piesă de teatru. Lucrurile în C.L. și modul cum se votează sunt evidente, acolo se intră pur și simplu și se repetă votul. Să revenim cu picioarele pe pământ, să identificăm problemele administrației. Administrația tratează cu indiferență problema cetățeanului. Lefegii au în spatele lor niște legiuni de alegători,” a subliniat Andrei Barbu, moderatorul emisiunii Fapte și Vorbe.

S.I.D.U. pentru situl ALBA IULIA

Strategia Integrată pentru Dezvoltarea Urbanistică este o metodă de dezvoltare într-o comunitate. Orașul Alba Iulia a început să aplice aceste strategii din 2000, când s-a depășit conceptul de planificare pentru dezvoltare.

La început, a fost o abordare teritorială și financiară, apoi au avut conotații culturale, tradiționale, au început să aibă viziune pe date colectate, pe studii și proiecte, pe parteneriate realizate cu alte orașe.

”Strategia de dezvoltare a orașului trebuie să reprezinte o dezvoltare coerentă care să surprindă atât necesitatea primului beneficiar care este locuitorul acestui oraș cât și necesitatea administrației, cât și oportunitățile de finanțare care pot să vină în sprijinul acestei strategii. Trebuie să ține cont și de punctele tari pe care le are acest oraș, pornind de la un context geografic, context de dezvoltare, pe care noi ar trebui să îl valorificăm”, director Crina Dumitrescu.