Palatul Principilor

Zeci de copii aleargă în jurul statuii lui Mihai Viteazul din centru cetății, sub privirile părinților, printre trăsurile cu răcoritoare, la umbra catedralelor, sute de turiști se opresc în fiecare zi și observă fațada unei clădiri care azi zace tăcută și pare abandonată

Palatul Principilor Transilvăneni, căci despre această clădire este vorba, pare în ochii trecărtorilor o clădire mare și impunătoare, dar în degradare. Totuși, în aceste zile, în interiorul palatului, nu mai lucrează doar timpul, ci și o echipă de specialiști care au început demersurile într-un proiect masiv de reabilitare care va salva clădirea și o va transforma în unul dintre cele mai importante puncte ale orașului și ale Transilvaniei. Palatul Prinicpilor face parte din proiectul numit Orașul user Friendrly: implicare civică pentru revitalizarea fostelor spații urbane industriale, în care primăria Alba Iulia parteneriază alături de alte două primării din țară cu Institutul pentru Politici Publice. Proiectul urbanistic de revitalizare nu este unul limitativ și își propune să reconsidere anumite spații publice, unele istorice, revitalizându-le și oferindu-le noi noi funcțiuni. În acest fel, palatul principilor se va transforma în nodul unei rețele sociale, profesionale, culturale și creative, cu ajutorul societății civile și a specilaștilor dintr-o multitudine de domenii. Încăperile, paviloanele, curțile interioare vor fi terenul ideilor locale care vor prinde viață și vor da sens unui spațiu istoric de excepție. Palatul Principilor a avut o evoluție dramatică de-a lungul istoriei. A rezistat unor timpuri extreme și a avut perioade de distrugeri, refaceri și refuncționalizări. A fost construit în secolul al XV-lea și extins în secolele XVI-XVII, când proiectul și edificarea palatului i-au aparținut celui mai mare arhitect care a activat în Transilvania în acea perioadă, Giaccomo Resti. Însuși istoria lui, întregește o poveste a cărei tipar o vedem și astăzi în noul proiect care îl va schimba încă o dată. E povestea unui spațiu cu perioade de înflorire și decădere, care și-a odihnit zidurile și culcat remarcabilele picturi interioare sub straturi de tencuială sau în pivnițe ferecate. Reședință a Capitolului romano-catolic, reședință prinicară, mai apoi cazarmă și garizoană, spațiul palatului și-a însușit amprenta vremurilor pe care le-a traversat, iar din noul proiect care îi este destinat putem cu ușurință observa că același lucru se va întîmpla și acum. Ciocănelele care bat ritmic tencuiala zidurilor, sunt primul semnal vizibil că ansamblul începe să îmbrace noua destinație. O destinație creativă, vie, care va susține artiști și antreprenori locali, care va consolida zona de idei a orașului și va fi oglinda reconversiei smart pentru noile modele de urbanism local. Planurile dezvoltate de administrația locală pentru a contracara efectele economice, demografice și sociale, sunt orientate spre cetățean, pe punerea în comun a valorilor locale de care dispune fiecare individ. Vorbim în acest context de o acceptare a condiției orașului, de o atentă analiză a ceea ce trăiesc și simt locuitorii prin diferite studii socilogice suport, cum ar fi baromentrul anual comandat de primărie, dar mai vorbim și de o metamorfoză a spațiilor și ansamblurilor de care Alba Iulia dispune. În acest sens, Palatul Principilor trece de la clădire reabilitată, la vector de inovație, care se va integra în rațiunea unitară a orașului. O rațiune care cuprinde personalitatea istorică, dar care treptat integrează modele urbanistice de succes cu ajutorul experților interni și extreni. Etapele proiectului sunt strând legate de feedbackul comunității și al consultanțiilor, pentru că motivația de bază a proiectelor de acest tip, care ajung cu adevărat să atingă maximul de potențial se bazează mai ales pe o continuă consultare cu toți actorii implicați. Sumele necesare în întregime pot fi în acest punct doar estimative, iar timpul de realizare, speră administrația, nu va depăși un an și șase luni. Conceptul de oraș user-friendly, adică orașul prietenos cu oamenii care locuiesc în el sau care îl vizitează și tranzitează, pare în cazul Alba Iuliei că nu se oprește doar la nivelul denumirii proiectului, ci trece în profunzimea a ceea ce ar trebui să se întâmple în situații urbanistice și sociale reale, dar pe care noi românii le privim încă ca fiind utopice. Cetatea Alba Carolina a creat precedentul și exemplul spațiului care transformă și modlează mentalități. De la sedentarismul apartamentului de bloc, albaiulienii au realizat conversia la familia activă. De această dată, Palatul Principilor ar putea să devină spațiul care să demonstreze că gândirea transpartidică, orientată cu adevărat spre societatea civilă, este cea care ne va transforma în oameni ai comunităților din care visăm să facem parte.