Reguli și nereguli urbanistice

Ce, cum și în ce condiții se construiește în Alba Iulia? Vă place cum arată municipiul Alba Iulia?

”Orașul este unul frumos, care are o serie de probleme ce trebuiesc rezolvate”. ”Suntem într-un oraș transilvănean, în orașul simbol al românismului, cu amprenta secolelor trecute. Aș critica ce s-a făcut după anul 1990. Construcțiile din orașul dezvoltat după 1990 au fost o îmbinare între haos urbanistic, cu neclarități și vid legislativ.

Terenurile arabile au devenit intravilane, respectiv terenurile primite de către cetățeni ca fiind terenuri agricole au început să fie folosite pentru construcție. La început, se construiau case de vacanțe în extravilan, ca într-un puzzle, nefiind o linie urbanistică. Terenurile se retrocedau dar nu toate în același timp, ci pe parcurs.

În anul 2007 s-a ajuns la o situație greu de rezolvat, cu străzi foarte înguste, care nu mai corespundeau urbanistic. În 2014, s-a reglementat un plan urbanistic general și toate terenurile au devenit în intravilan. Am traversat o furtună, un taifun urbanistic. Dezvoltatorii pun o presiune pe arhitecți pentru a eficientiza construcția respectivă, oamenii construiesc pentru a obține un profit, să construiască cât mai multe apartamente pe o suprafață mică de teren”.

Drumuri asfaltate pe vârf de munte

Cea mai mare investiție din comuna Bistra presupune asfaltarea Drumului Comunal 97, Bistra -Poiană. Contribuția primăriei pentru această lucrare este de peste 150 miliarde lei vechi și constă și în apărarea drumului și susținerea talazurilor.

Oamenii din zonă se bucură pentru această investiție și speră că le va duce acasă copiii, nepoții și strănepoții, care vor dori să trăiască în zona de munte. Investiția a fost demarată în urmă cu trei ani și va fi finalizată anul viitor.

Peste 2000 de locuitori sunt beneficiari ai drumului comunal, localnici din șapte sate. Zona este frumoasă, iar cetățenii își doresc o dezvoltare a turismului în zonă.

Daniel Zdrânc, descurcă ițele!

Depozitul de deșeuri de la Galda este vital pentru județul Alba și cu toate acestea, toate procedurile de autorizare se reiau. ”Nu se întrevede nicio posibilitate de a se rezolva această situație în următorul an. În prezent, situația depozitului de deșeuri este exact ca și cea în care se afla în anul 2017.

În vara anului 2015, groapa de gunoi a fost închisă, fiind declarată neconformă. În 2016, Consiliul Județean Alba, care este proprietarul gropii de gunoi, a avansat 6 termene de finalizare și niciunul nu a fost respectat. Au fost mai multe probleme pe care le-am arătat atunci, iar la sfârșitul anului 2017 a avut loc recepția. Consiliul Județean Alba a dat drumul licitației pentru delegarea unui operator dar nu s-a mers până la depunerea ofertelor și a fost anulată imediat după ce a fost ridicată în sistemul public de achiziții. A urmat un an în care nu s-a mai întâmplat nimic.

În 2018 a fost pornită din nou licitația, au fost depuse 3 oferte. A fost declarat un câștigător în anul 2019 și de aici începe tam-tamul. Toate cele 3 oferte au fost declarate ca fiind neconforme de către CNSC . În această procedură, totuși, a fost declarată o companie câștigătoare. Ulterior, această hotărâre a fost atacat și atunci CNSC a descoperit modificări de tarife, modificări ale valorii totale din contract.

Acum, suntem cu licitația anulată de către Consiliul Județean și totul se ia de la zero. Interesul este foarte mare, este un contract serios, de peste 17 milioane de euro, este un proiect pe mai mulți ani. Suntem într-o situație complicată, gunoaiele merg în diferite zone ale țării, iar costurile sunt suportate de către cetățeni.

Este ”pe tapet” procedura de concesionare a transportului local pentru următorii șase ani. ”Este un contract prelungit succesiv, iar procedura se demarează în prezent pentru municipiul reședință de județ și comunele învecinate. Contractul vizează aproximativ 36 milioane de euro, adică 6 milioane de euro pe an”. Municipiul Alba Iulia va primi 13 autobuze electrice, începând cu anul 2020.