Actualitate Social Turism 

Salvatorii speologi: Evacuarea tărgii s-a făcut de la circa 1000m

Lipsa echipamentului speologic individual si colectiv, necunoasterea specificului cavitatii vizitate, vizita individuala constituie factori de risc ce pot duce la accidente.

Un speolog cu experienta cunoaste bine pestera pe care doriti sa o vizitati si va poate da sfaturi folositoare referitoare la echipamentul necesar, durata optima a vizitei, specificul cavitatii respective, zonele periculoase (puturi, zone cu grohotis, zone alunecoase etc).

Peșterile reprezintă spații fascinante, cu peisaje deosebite care încântă privitorul.
Parcurgerea peștreilor neamenajate în cadrul turismului de masă, speoturismului sau cercetării acestora, poate duce la apariția unor accidente. Spre deosebire de accidentele de la exterior, unde solicitarea de ajutor se poate face imediat, telefonic prin apel la 112, în cazul celor din subteran, unde telefonia mobilă nu funcționează, solicitarea de ajutor se poate face numai de la exterior de către coechipieri.

De asemenea evacuarea spre spital nu poate fi făcută imediat (de exemplu de cu elicopterul – la exterior), ci victima trebuie transportată de echipele salvaspeo la exterior.

Parcursul prin peșteri poate fi dificil, cu spații înguste, târâșuri prin apă, pasaje pe vericală etc. Din acest motiv durata intervențiilor de salvare poate fi de la ore, zile, sau saptămâni.
Pentru a putea face față unor asemenea situații salvatorii speologi parcurg stagii de formare prescum Școala Naționala Salvaspeo,   și participă la exerciții reginale sau naționale.
Anul acesta în  perioada 13-15 oct a avut loc Exercitiul National Salvaspeo, desfasurat in peșterile Gălășeni și Vadu Crișului, din Munții Apuseni.

Au participat 60 de speologi din întreaga țară, 40 la pestera Gălășeni și 20 la peștera Vadu Crișului, împărțiți în 6 echipe.
La Peștera Gălășeni echiparea peșterii pentru evacuarea tărgii ”a durat 5 ore, iar evacuarea tărgii de la o distanță de aproximativ 1000m în profunzimea peșterii a durat 2 ore”, ne-a declarat Daniel Bibarț, consilier tehnic salvaspeo, de la Serviciul Public Salvamont– Salvaspeo Arad.


La peștera Vadu Crișului echiparea peșterii pentru evacuarea tărgii a durat 2 ore iar evacuarea propriuzisă a durat o oră și 30 minute”, ne-a declarat Rus Tudor, Director Tehnic Salvaspeo România, de la Serviciul Public Salvamont- Salvaspeo Bihor coordonatorul exercițiului.
”Evacuarea tărgii s-a făcut de la circa 1000m” de la intarea în peșteră, ne-a declarat Papiu Felician, consilier tehnic, de la Serviciul Public Salvamont- Salvaspeo Cluj.

Traseu turistic si vizita la cel mai mare ghetar turistic din Romania

La exercițiu au participat membrii ai serviciilor salvamont – salvaspeo din județele Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, și salvatori speologi din Timiș, București, Alba. Salvatorii sunt formați și acreditați profesional de SALVASPEO România.
Ambele peșteri se află în  Situl Natura 2000 ROSCI0062 ”Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului  ”  protejat de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.

Peştera de la Gălăşeni (sau Peşteroaia)  este situată în satul cu acelaşi nume, comuna Măgeşti, la capătul dinspre aval al Pîrîului .
Cunoscută şi explorată, parţial, în perioada celui de al doilea război mondial de către un grup de speologi amatori din Cluj şi Oradea (J. XANTUS, 1943), P.G. este cercetată intre anii 1965—1973 de către un grup de speologi de la Institutul de Speologie „E. Racoviţă” din Cluj, condus de C. Pleşa, care realizează prima hartă a porţiunii studiate (962 m lungime totală) pe care o publică în ,,Peşteri din România” (M. BLEAHU şi colab., 1976, p. 84).

Din anul 1975, explorarea peşterii este reluată de un grup de speologi amatori din Oradea, condus de L. Vălenaş, care o cartează, pînă în 1982, pe o lungime de 2357 m.
In prezent are 2495m lungime si 33m denivelare. Această peșteră este amenajată pentru turism speologic specializat, nefiind iluminată, si necesitând echipament speologic.

Blocați în peșteră

Peşteră de la Vadu Crişului,  a fost descoperită în anul 1903 prin dinamitarea versantului , de către Czárán Gyula şi amenajată curînd după aceea cu scări şi punţi de lemn. În 1969, instalaţiile subterane sînt modernizate iar peştera este electrificată, fiind cea de a doua peşteră din ţară în care s-a introdus iluminatul electric.
Peştera de la Vadu Crişului este situată în defileul Crişului Repede, Munţii Pădurea Craiului, între localitătile Vadu Crișului și Șuncuiuș.
Peștera este în  custodia Consiliului Județean Bihor prin Muzeului Țării Crișurilor, și  are o lungime de peste 2,7 km, din care 680 de metri sunt amenajați cu scări și podețe pentru turism de masă. Are 3 galerii mai mari, iar una dintre ele este folosită doar pentru cercetări palentologice, a fost intens cercetată de Emil Racoviţă.

Exercițiu de salvare din peșteră

Peștera Vadu Crișului are un aspect mai deosebit deoarece este străbătută de un curs de apă, ce își are originea în platoul carstic Zece Hotare, peștera Bătrânului, practic apa care formează peștera este aceeași care formează și  cascada Vadu Crișului.

A renunțat la Capitală pentru Munții Apuseni

Related posts

One Thought to “Salvatorii speologi: Evacuarea tărgii s-a făcut de la circa 1000m”

  1. Maria S.

    Adevarul e ca salvaspeo e mereu la inaltime.
    Nu am auzit inca cazuri de renuntare sau de lipsa de implicare a lor.
    Felicitari!

Lasă un răspuns