Connect with us

Actualitate

Revelion in Gheţarul Scărişoara

Published

on

revelion-in-ghetarul-scaris

Sărbătorirea trecerii în anul 2018 a fost organizată

de un grup de speologi la intarea în “Sala Biserica”, în partea turistică a peşterii “Gheţarul Scăriţoara”, din comuna Gârda de Sus, judeţul Alba.

Aici la trecerea dintre ani a avut loc întâmpinarea noului an printr-o festivitate morală si sacră, fară elemente care ţin de un “chef”, prin ciocnirea unui pahar de şampanie și îmbraţişări.

Speologi din Craiova, Timișoara, Arad, București, Turnu Severin și Gârda, alături de familii au sărbătorit trecerea în noul an în această cavitate cu speranţa ca noul an să aduca noi descoperiri de noi goluri subterane care să fie explorate şi cercetate.

Acest mod inedit de sărbătorire a revelionului ne-a fost insuflat de regretatul speolog Dl Profesor Dr Iosif Viehmann de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj (primul institut de speologie din lume, fondat în 1920 de Emil Racovita – parintele biospeologiei ), care în urmă cu 2 ani a trecut la “Cele Veșnice”. Acesta împreună cu alți cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă și apoi cu studenţii domniei sale a inițiat aceasta tradiție de întâmpinare a noilor ani în peșteri în urmă cu peste 35 de ani.
Multumim pentru sprijin primariei comunei Garda de Sus, judetul Alba.
Invităm turiștii să viziteze acest minunat loc, care este accesibil și iarna, pentru a admira aceste peisaje de poveste.

cristian-ciubotarascu

Cristian Ciubotarascu

Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.
În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (I.S.E.R.) departamentul Cluj, – primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920 – continuă studierea acestei peşteri.
Astfel se fac studii ce „vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume –  (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din  peştera Gheţarul Scărişoara – ne-a precizat Dl Doctor Aurel Perşoiu – cercetător la I.S.E.R.
În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei.
Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată ca „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi” ne-a precizat ne-a precizat profesor Dr. Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R.
Astfel blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scăroşoara cu cei peste 120.000 metri cubi, din comuna Gârda, judeţul Alba,  ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume.
Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.

pestera-scarisoara

Pestera Ghetarul Scarisoara

Istoricul Peşterii

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute de A.Szirtfi (1847) şi J.Vass (1857) care prin faptul că menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în Gheţar dovedeşte faptul că acesta era cunoscut şi explorat de Moţi care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.
Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861).
Prima harta a pesterii a fost publicata de geograful Adolf Schmidl (1863).
Primul studiu monografic a fost publicat in 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a intemeiat în 1907 Biospeologia ca ştiinţă (studiul amimalelor ce trăiesc în peşteră) şi care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj în 1920.
Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în 1938.
În urma unei expediţii organizate de M. Pop în 1947 sunt descoperite şi explorate cele 2 rezervaţii Ştiinţifice.
Urmeaza două etape de cercetare şi studiere a Gheţarului întreprinse de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, între 1963 -1968 şi 1983 –1992 coordonate de M. Şerban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racoviţă, V. Crăciun, E. Silvestru, B. Onac.

Cercetările continuă și în prezent.
In 2001 Asociaţia Speologică „Sfinx” Gârda explorează noi laterale ale peşterii şi finalizează amenajarea actuală a porţiunii turistice a Gheţarului, introducând pentru prima dată lumina artificială în sala „Biserica” în cadrul unui proiect realizat de RNP Direcția Silvică Alba și Primăria Gârda de Sus.

Descrierea peşterii:

Peştera are 3 intrări, şi se află la o altitudine de 1165m faţă de nivelul mării. Ea are o lungime de peste 700m şi o diferenţă de nivel de 105m.
Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50m şi un diametru de 50m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 120.000 metri cubi ce are o grosime maximă de 36 m şi a cărui strate datate au circa 10500 de ani vechime (Dr Aurel Perșoiu). Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectoarelor cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.
Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate întra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Comisia Patrimoniului Speologic și aviz de la Administrația Parcului Natural Apuseni.
În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon proserpinae glaciale” (Pholeuon knirschii), iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra .

Sinteza realizată de A.S.”SFINX” Gârda  (www speo.ro) după
Bleahu M., Decu V., Negrea St, Pleşa C., Povară I, Viehmann I. , (1976) Peşteri din România – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Racoviţă Gh., Onac P.B. (2000) Scărişoara Glacier Cave – Editura Carpatica
Onac P.B., Perşoiu A., Racoviţă Gh., Tămaş T., Viehmann I., (2007) Scărişoara – Ţinutul Scărişoarei – Editura Studia Cluj Napoca

După cheltuirea a 4 milioane de EURO, Monumentul Marii Uniri va schimba Parcul Unirii din Alba Iulia

Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

CelMaiMare100

Published

on

cel-mai-mare-100-ovidiu-neamtu

#CelMaiMare100, cu Ovidiu Neamţu

În cadrul Festivalului Bucurie în Mișcare de la Alba Iulia se doreşte realizarea unui nou record mondial Guinness!

În anul Centenarului, asociația 11even din Cluj-Napoca organizează pe 29 septembrie, la Alba Iulia, un inedit eveniment de celebrare care impreună să formăm “Cel mai mare număr 100”

Urmăriţi emisiunea pentru a afla detalii cu privire la înscieri şi la desfăşurarea evenimentului.

Invitat: Ovidiu Neamțu, fondator și director al asociației 11even

Realizator: Radu Roncea

Vezi şi: ”Victoriile” indiferenței, cu Daniel Zdrânc

Real Risc

Televiziunea judeţului Alba
www.facebook.com/albacarolinatv
www.instagram.com/albacarolinatv

O emisiune AlbaCarolinaTV 2018
Toate drepturile rezervate.

Continue Reading

Actualitate

Mamică antreprenor. Anca Jurj, la Curaj Feminin

Published

on

anca-jurj-antreprenor

Cum poţi să lucrezi de acasă şi chiar să faci bani

Dragostea a dus-o departe de ţară, în Spania. După o relaţie îndelungată în mediul online, ajunge să se căsătorească şi să devină o mamă fericită a doi copii.

După un timp, tânăra mamă Anca Jurj, a hotărât să pornească o afacere în domeniul online.

De unde ideea şi care au fost paşii de început în afacerea online?

anca-jurj-antreprenor-mamica

Vezi şi: Mărturia unu emigrant: Dana Schneider, la Curaj Femin

Continue Reading

Actualitate

Mărturia unu emigrant: Dana Schneider, la Curaj Femin

Published

on

Dana-Schneider-germania-emigrant

Dorul faţă de ţară, întoarsă acasă după mulţi ani din Germania

Cu două geamantane pline cu haine, în anul 1988 a luat direcţia în spre Germania.

Ajunşi dincolo de hotarele ţării, Dana şi soţul ei au avut o perioadă în care umblau dintr-un lagăr în altul, aşteptând momentul integrării şi a noii vieţi.

Primul ei job a fost într-un restaurant, pe post de spălătoreasă.

Din spălătoreasă, la şef de restaurant

Urmăriţi mărturia interesantă a unei persoane ce a plecat de jos, ajungând departe prin muncă şi curaj.

Vezi şi: Povestea camerunezului din Câmpeni

Continue Reading
sep 22, 2018 - Sb
Alba Iulia, RO
10°C
cer senin
cer senin
1 m/s, ESE
93%
763.57 mmHg
sam09/22 dum09/23 lun09/24 mar09/25 mie09/26
ploaie
22/13°C
ploaie ușoară
12/6°C
ploaie
13/7°C
ploaie ușoară
9/6°C
ploaie ușoară
11/1°C

Ultimele comentarii

Facebook

Polls

Sunteți de acord cu repornirea mineritului în Munții Apuseni?

View Results

Loading ... Loading ...

Google +

Evenimente

De nota 11

Cele mai accesate