Connect with us

Actualitate

Revelion in Gheţarul Scăriţoara

Published

on

revelion-in-ghetarul-scaris

Sărbătorirea trecerii în anul 2018 a fost organizata de un grup de speologi la intarea în “Sala Biserica”, în partea turistică a peşterii “Gheţarul Scăriţoara”, din comuna Gârda de Sus, judeţul Alba.

Aici la trecerea dintre ani a avut loc întâmpinarea noului an printr-o festivitate morală si sacră, fară elemente care ţin de un “chef”, prin ciocnirea unui pahar de şampanie și îmbraţişări.

Speologi din Craiova, Timișoara, Arad, București, Turnu Severin și Gârda, alături de familii au sărbătorit trecerea în noul an în această cavitate cu speranţa ca noul an să aduca noi descoperiri de noi goluri subterane care să fie explorate şi cercetate.

Acest mod inedit de sărbătorire a revelionului ne-a fost insuflat de regretatul speolog Dl Profesor Dr Iosif Viehmann de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, cercetător la Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj (primul institut de speologie din lume, fondat în 1920 de Emil Racovita – parintele biospeologiei ), care în urmă cu 2 ani a trecut la “Cele Veșnice”. Acesta împreună cu alți cercetători ai Institutului de Speologie Emil Racoviţă și apoi cu studenţii domniei sale a inițiat aceasta tradiție de întâmpinare a noilor ani în peșteri în urmă cu peste 35 de ani.
Multumim pentru sprijin primariei comunei Garda de Sus, judetul Alba.
Invităm turiștii să viziteze acest minunat loc, care este accesibil și iarna, pentru a admira aceste peisaje de poveste.

cristian-ciubotarascu

Cristian Ciubotarascu

Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba.
În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (I.S.E.R.) departamentul Cluj, – primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920 – continuă studierea acestei peşteri.
Astfel se fac studii ce „vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume –  (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din  peştera Gheţarul Scărişoara – ne-a precizat Dl Doctor Aurel Perşoiu – cercetător la I.S.E.R.
În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei.
Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată ca „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi” ne-a precizat ne-a precizat profesor Dr. Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R.
Astfel blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scăroşoara cu cei peste 120.000 metri cubi, din comuna Gârda, judeţul Alba,  ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume.
Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.

pestera-scarisoara

Pestera Ghetarul Scarisoara

Istoricul Peşterii

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute de A.Szirtfi (1847) şi J.Vass (1857) care prin faptul că menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în Gheţar dovedeşte faptul că acesta era cunoscut şi explorat de Moţi care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.
Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861).
Prima harta a pesterii a fost publicata de geograful Adolf Schmidl (1863).
Primul studiu monografic a fost publicat in 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a intemeiat în 1907 Biospeologia ca ştiinţă (studiul amimalelor ce trăiesc în peşteră) şi care a fondat primul Institut de Speologie din lume la Cluj în 1920.
Gheţarul Scărişoara este prima peşteră declarată Monument al Naturii în România în 1938.
În urma unei expediţii organizate de M. Pop în 1947 sunt descoperite şi explorate cele 2 rezervaţii Ştiinţifice.
Urmeaza două etape de cercetare şi studiere a Gheţarului întreprinse de cercetătorii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, între 1963 -1968 şi 1983 –1992 coordonate de M. Şerban, I. Viehmann, T. Rusu, Gh. Racoviţă, V. Crăciun, E. Silvestru, B. Onac.

Cercetările continuă și în prezent.
In 2001 Asociaţia Speologică „Sfinx” Gârda explorează noi laterale ale peşterii şi finalizează amenajarea actuală a porţiunii turistice a Gheţarului, introducând pentru prima dată lumina artificială în sala „Biserica” în cadrul unui proiect realizat de RNP Direcția Silvică Alba și Primăria Gârda de Sus.

Descrierea peşterii:

Peştera are 3 intrări, şi se află la o altitudine de 1165m faţă de nivelul mării. Ea are o lungime de peste 700m şi o diferenţă de nivel de 105m.
Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50m şi un diametru de 50m, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află „Sala Mare” a cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 120.000 metri cubi ce are o grosime maximă de 36 m şi a cărui strate datate au circa 10500 de ani vechime (Dr Aurel Perșoiu). Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn echipate cu mâini curente. Din capătul Nord-Vestic al Sălii Mari, de pe un balcon al Sălii „Biserica” se pot admira scăldate în lumina reflectoarelor cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.
Din „Sala Mare”, între Blocul de Gheaţă şi peretele de calcar se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice „Rezervaţia Mare” şi „Rezervaţia Mică”, în care se poate întra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Comisia Patrimoniului Speologic și aviz de la Administrația Parcului Natural Apuseni.
În Gheţar trăiesc lilieci şi gândăcei de 2-3 mm numiţi „Pholeuon proserpinae glaciale” (Pholeuon knirschii), iar din sedimentul „Rezervaţiei Mari” a fost a fost dezgropat un schelet de Rupicapra .

Sinteza realizată de A.S.”SFINX” Gârda  (www speo.ro) după
Bleahu M., Decu V., Negrea St, Pleşa C., Povară I, Viehmann I. , (1976) Peşteri din România – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Racoviţă Gh., Onac P.B. (2000) Scărişoara Glacier Cave – Editura Carpatica
Onac P.B., Perşoiu A., Racoviţă Gh., Tămaş T., Viehmann I., (2007) Scărişoara – Ţinutul Scărişoarei – Editura Studia Cluj Napoca

După cheltuirea a 4 milioane de EURO, Monumentul Marii Uniri va schimba Parcul Unirii din Alba Iulia

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Tamponare între două camioane încărcate cu lemne. Accident rutier în cartierul Micești, Alba Iulia

Published

on

micesti-accident

Datorită vitezi şi a distanţei neadecvate în trafic, două camioane încărcate cu lemne s-au tamponat vineri în cartierul Miceşti din Alba Iulia.

Traficul a fost blocat pe o bandă şi a fost redirecţionat pe o stradă paralelă, strada Apuseni.

Accindentul nu a produs victime ci doar pagube materiale.

”Lemn bun, lemn rău – aceeaşi cenuşă, dar nu aceeaşi flacără. – Nicolae Iorga”

De data aceasta, cele două camioane erau încărcate cu lemne bune de foc sau de mobila dar se pare că unul din cei doi şoferi nu a păstrat distanţa corespunzătoare dintre autovehiculele aflate în trafic.

micesti-accident

accident-micesti

accident-camioane-micesti

Vezi şi:

Reportaj.Lucrări de modernizare in Vinţu de Jos

Continue Reading

Actualitate

LIVADA STĂUINI, EXEMPLU CĂ SE POATE

Published

on

livada-stauini

LIVADA STĂUINI, EXEMPLU CĂ SE POATE

Cum poţi să îţi faci o livadă in România?

Livada de cires, par, nectarin, piersic, platarin.

Vezi şi:

Reportaj. Lucrări de modernizare în Vinţu de Jos

Continue Reading

Actualitate

Reportaj. Lucrări de modernizare în Vinţu de Jos

Published

on

alba-carolina-tv

Reportaj. Lucrări de modernizare în Vinţu de Jos, la Real Risc

Echipa Alba Carolina TV a fost în comuna Vinţu de Jos pentru a vedea starea de drept a localităţii şi pentru a vă prezenta situaţia reală la pas, pe teren.

Am stat de vorbă cu primarul Josan Ioan şi cu cetăţenii comunei. Am văzut lucrările de modernizare şi problemele cu care se confruntă locuitorii din comuna şi satele aparţinătoare.

Pe lângă toate acestea, am avut ocazia de a ne bucura şi de a filma minunătiile pe care Dumnezeu le-a lăsat pe acest pământ, natura la ea acasă.

Frumuseţi şi locuri accesibile pentru orice turist, pentru oricine vrea să se bucure de natură şi de linişte locurilor.

vintu-de-jos

primar-vintu-de-jos-Josan-Ioan

vintu-de-jos-localnici

Drumul de la Pîclişa la Vurpăr:

alba-carolina-tv

Vezi şi:

LIVADA STĂUINI, EXEMPLU CĂ SE POATE

Continue Reading
iun 18, 2018 - Lu
Alba Iulia, RO
17°C
nori împrăștiați
nori împrăștiați
1 m/s, W
93%
759.06 mmHg
dum06/17 lun06/18 mar06/19 mie06/20 joi06/21
ploaie
21/15°C
ploaie
19/17°C
cer fragmentat
22/17°C
ploaie
23/19°C
ploaie ușoară
26/17°C

Ultimele comentarii

Facebook

Advertisement

Polls

Sunteți de acord cu repornirea mineritului în Munții Apuseni?

View Results

Loading ... Loading ...

Google +

Evenimente

De nota 11

Cele mai accesate